Declarația de opțiune succesorală
Opțiunea succesorală se manifestă fie prin acceptarea succesiunii,fie prin renunțarea la aceasta de către succesibil, indiferent de vocația pe care o au. Acceptarea sau renunțarea la moștenire se face prin o declarație dată în fața oricărui notar public din România, indiferent de unde a avut defunctul ultimul domiciliu sau de unde are succesibilul domiciliul ori reședința.
În conformitate cu prevederile Art. 1.103 Cod Civil succesibilul are la dispoziție pentru a își exercita opțiunea succesorală în sensul acceptării sau renunțării la moștenire, un termen de 1 an de zile de la data deschiderii moștenirii, acest termen începând să curgă mai târziu pentru anumite categorii de persoane.
Declarațiile de opțiune succesorală se înscriu în Registrul Național Notarial e Evidență a Opțiunilor Succesorale(RNNEOS).
Actele necesare pentru exercitarea dreptului de opțiune succesorală diferă în funcție de gradul de rudenie față de autorul succesiunii, acestea fiind în mare următoarele:
a)Cartea de identitate a declarantului;
b) Certificatul de deces al autorului succesiunii;
c) Certificatul de naștere al declarantului (precum și, după caz, certificatul de căsătorie în cazul schimbării numelui).
Costurile aferente autentificării unei declarații de opțiune succesorală cuprind onorariul notarial(inclusiv tariful pentru înscrierea în RNNEOS) și tariful pentru arhivarea permanentă a acestei declarații.
Categorii de persoane pentru care termenul curge de la o dată ulterioară sunt cele stabilite de Art. 1.103 alin.(2) Cod Civil.
- de la data nașterii celui chemat la moștenire, dacă nașterea s-a produs după deschiderea moștenirii;
- de la data înregistrării morții în registrul de stare civilă, dacă înregistrarea se face în temeiul unei hotărâri judecătorești de declarare a morții celui care lasă moștenirea, afară numai dacă succesibilul a cunoscut faptul morții sau hotărârea de declarare a morții la o dată anterioară, caz în care termenul curge de la această din urmă dată;
- de la data la care legatarul a cunoscut sau trebuia să cunoască legatul său, dacă testamentul cuprinzând acest legat este descoperit după deschiderea moștenirii;
- de la data la care succesibilul a cunoscut sau trebuia să cunoască legătura de rudenie pe care se întemeiază vocația sa la moștenire, dacă această dată este ulterioară deschiderii moștenirii.